Unde sunt cărțile bune?

by - iunie 07, 2016



     Mă frămîntă de ceva timp o întrebare: De ce pe rafturile librăriei, a bibliotecilor nu apar cărți bune?

   
       Probabil cineva nu o să mă înțeleagă, dar chiar nu înțeleg, de ce este în vogă ideea că * Iubesc să citesc cărți, dă-s scriu și eu una!* (Genial) este iritant faptul că în zilele noastre, fiecare a doua fată e fotomodel, fiecare al doilea baiat e fotograf, si fiece a patra persoană e scriitor. Serios. Asta deja nu e glumă. Literatura nu e doar o artă banală care necesită doar un vocabular excepțional , și ăla doar pentru a întinde un gînd în 300 de pagini.Literatura este mai mult decît atît. Literarura este experiență, este durere, este un cumul de sentimente, gînduri, este mai mult decît fantezie bogată. De fapt ea reprezintă o intercalare a fantasticlui ( și nu mă refer la fantome și vîrcolaci) cu sufletul, este Viață în pagini.

    Ce avem noi acum? Nimic. O banalitate absolută, în care domină ipocrizia și nonsensul.De acum cîțiva ani tot apar titluri noi țipătoare, care domină internetul, zeci, sute de poze atrăgătoare cu coperte gingașe, cu citate rarefiate care cică ar avea vre-un sens,aha, da, să presupunem.

       Propun să realizăm o cronologie a cărților care au pornit flagelul nedumerii complete. Deci, prima din cîte îmi amintesc era romanul "Fluturi" de Irina Binder în cele două volume, atît de căutate,și nu doar în rîndurile adolescenților, care cică erau despre dragoste, s-au dovedit a fi doar un gol.

      “Am cam un metru şaptezeci înălţime şi aproximativ 60 de kilograme şi… am sânii mari, foarte mari, adică imenşi. Sunt complexată de asta. Ştiu că bărbaţii sunt atraşi de sânii mari, dar ai mei sunt exageraţi! Am părul blond, dar nu blond deschis, ci de culoarea nisipului. Şi e ondulat natural şi atât de lung, încât uneori mă aşez pe el, dacă nu este prins. Ce să-ţi mai spun? Am ochii verzi şi mi se spune des că sunt expresivi. Hai să-ţi zic şi despre stilul meu vestimentar. Eu nu mă îmbrac la fel ca toată lumea, pentru că am stilul meu. Îmi plac ţinutele feminine; rochiile lungi, mai ales dacă au croială medievală; fustele şi hainele în care mă simt lejer. Nu suport să fac parte din tipare şi nici să mai văd alte tipe îmbrăcate la fel, de aceea încerc să fiu unică.” (pag. 39-40)
       Cîtă modestie,ador persoanele reținute. Absurd, nu-i așa? Eu tac.
O primă trilogie care vine precum o avalanșă peste lumea noastră cea pură, sfîntă chiar este seria "Fifty Shades of Grey" de E.L. James,  care a stîrnit o groază de reacții, împărțind lumea în două tabere : Pro și Contra.  Nu am fost niciodată nici pro nici contra, pentru că în incipitul cărții este indicat clar și mășcat  BDSM , nu văd o problemă în faptul că *ar schimba caractere, și opiniile tinerilor adolscente despre relații și cum ar trebui să fie însușită dragostea cu adevărat*, hai, vă rog frumos, cum rămîne cu site-urile necenzurate? E aceeași poveste, și chiar nu înțeleg de ce nu se bat toți cu pumnii în piept despre accesul la acestea la nivel mondial precum și o fac pentru carte? În fine, cartea nu învață nimic interesant și valoros, doar o pierdere de timp și bani, dacă o procurați, e o altă absurditate deloc necesară lumii.
    Draga noastră " De vorbă cu Emma " de Vitali Cipileaga.Chiar nu am cuvinte.Sincer.Atîtea și atîtea recenzii am auzit despre cartea asta, încît nu merită de mai spus nimic. Cred că fiecare a ajuns să audă măcar o dată acest titlu.Citind cîteva pasaje, am realizat că e o altă totalitate de pagini adunate fără vre-un sens. No comment.
  
    "Cămașa lui" de Augustina Șiman. Am găsit-o și pe aceasta printre rafturile de cărți de la biblioteca , și am deschis-o. Au început a mă durea ochii, totuși am citit puțin din ea, am închis-o și am pus-o la loc, și nu am vrut să mă mai ating de ea. Părea a fi o scrisoare, de lungime medie , dacă ar fi să diminuăm din mărimea literelor, avînd în vedere faptul că e o adunătură de sentimente, după idee, profunde . Nu am fost atrasă nici un minut din cele cîte am reuțit să citesc.Nu mi-a plăcut nimic, chiar nimic. Mă mir de mine, sunt o fire sentimentală, dar siropul ăsta chiar deja e în exces, și mi se face greață de la atîta banalitate. Toți autorii contemporani urmează un singur vector, dar deja devine sufocant, și nu reușesc să prind firul bestselling-ului ăsta.
    Și una mai nouă cartea sau cărțile " Amintiri din viitor " de Andreea Russo, sinceră să fiu, titlul este destul de intrigant și chiar plăcut, dar avalanșa de poze de pe facebook, și faptul ca deja a fost și încă mai este destul de bine vîndută mă îndepărtează de ea. Asta e. 

                 Am fost destul de subiectiva astăzi, chiar sunt fascinată.Dar dacă să revin la subiect, dacă aș avea de ales între una din cărțile de mai sus și "Idiotul" de Dostoievski, aș alege, totuși, pe Dostoievski, e clasica care niciodata nu va muri, care va fi mereu căutată, cele enumerate mai sus sunt cărți pe o noapte, care le-ai citit și ai uitat. Sunt momentane, precum o ciocolată, e bună căt o mănînci , peste o lună uiți și cum se cheamă, nemaivorbind de gust. 

         Nu am avut intenția să ofensez pe nimeni, e doar opinia mea și nu vreau sa vă influențez negativ cu ea <33

You May Also Like

0 comentarii

I N S T A G R A M