Bună! (Postările rarefiate sunt cauzate de insuficiența de timp : D- foarte tipic, dar așa și este).Acum că am avut puțin timp de a privi televizorul, împeună cu parinții, mai precis-noutățile, Știrile de la ora 21 , (cît de formal sună : D ) , am înțeles ca a început o altă poveste a domului Filat. Nu sunt amatoare a politicii, nu-mi prea pasa de jocurile politice, probabil vîrsta e de vină, dar mentalitatea mea nu accepta politica ca un domeniu propriu mie. Dar totuși din auzite și văzute realizez că ne aflăm într-o mare bortă. Nu, nu  abia mi-am dat seama de asta, dar chiar mai mare batjocoră de populație a fost doar pe timpurile lu' Hitler și Stalin - metodica lagărelor. Nu percep  în totalitate ce se întîmplă, cu furtul și tălharii poporului, doar din aceasta cauză nu vreau să comentez, pentru că știu că nici pe aproape nu sunt bună și atît de importantă în discuțiile despre Vlad. 

Dar totuși, sunt optimistă și sper să se finiseze spectacolul politic regizat de 2 mari influențe moldo-rusesti, in care marionete suntem noi- poporul, să se finiseze cu pace și liniște, să nu se repete greșeala majorității statelor. 

 Fie, m-am săturat de politică, și chiar vreau să va împărtășesc emoțiile mele de vară-toamnă, emoții de perioadă de tranziție între aceste două anotimpuri. Sincer- nu sînt o iubitoare a verii, iubesc în acest anotimp groaza de timp liber, kilogramele de legume si fructe proaspete, naturale, crescute pe ogoarele noastre, cu un gust specific ... naturaleții (puține greșeli stilistice, dar nu contează), totul  este autohton, nu importate, și nu sunt toate cu un mono-gust :D indiferent că este fruct sau legumă -ap'șoară.Și posibilitatea de a face sport în aer liber, și ieșirile cu prietenii, dar nu suport caldurile și timpul sufocant.( Știu că nu sînt unica : D ). 

Iar acum că e toamnă, iar timpul s-a racit, sunt oarecum îndragostită de zilele și serile ploioase, fară teme ci doar cu o carte, o cafea cu lapte  și o patură calduroasă - ce timpuri , mă apucă nostalgia , fete și băieți.Niciodată nu m-am găndit că fiind realist vom avea atîtea teme de memorat, atenție- nu de calculat și gîndit logic, dar memorat. Urăsc să memorez. Memoria mea nu e capabilă să țină minte forțat  atîta informație nefolositoare , eu memorez rapid doar lucrurile importante, iar cele care știu cu siguranță că nu-mi vor fi necesare niciodata în viață , creerul se dezice de proprietatea sa fireasca de a memora. Iată și motivul nostalgiei mele.( Dar spuneți-mi că nu-s unica, VĂ ROG! :)) ) .